Palatul de Justiție din București a fost ridicat între 1890 și 1895, piatra de temelie a clădirii fiind pusă chiar de regele Carol I. Planurile clădirii au fost realizate de arhitecții Ion Mincu și Albert Ballu (care a realizat și Palatul de Justiție din Charleroi).
Pe locul în care a fost ridicată clădirea se afla înainte Curtea judecătorească, care fusese construită pe moșiile boierilor Creșulești și Golești, pe malul din dreapta al râului Dâmboviței. Lucrările au fost realizate de firma inginerului Nicolae Cuțarida, cea mai celebră sală din interiorul Palatului fiind ”Sala Pașilor Pierduți” (sau ”Sala Orologiului”), care se întinde pe un sfert din clădire. Numele de ”Sala orologiului” venea de la un orologiu montat aici care măsura durata proceselor.
Corpul central al Palatului este realizat în stilul Renașterii franceze, exteriorul prezentând influențe urbane. Sub bolțile clădirii și deasupra intrării principale, putem vedea 6 statui alegorice, ce semnifică Atenția, Vigoarea, Legea, Justiția, Elocința și Adevărul. Acestora li se adaugă Forța și Prudența, prezente lângă ceasul de pe acoperiș.